boli și dăunători

Boli și dăunători
Bolile și dăunătorii prunuluiînapoi
Pătarea și ciuruirea bacteriană a frunzelor de prun
Denumire științifică Xanthomonas campestri
(sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson)
Maladie bacterienne du prunier; Bacterial black spot of plum Bacterial of stone fruit; Fleckenbakteriose des Steinobstes; Bakterialnaia piatnistosti listiev kostocikovîh plodovîh dereviev.
Raspindire Răspândire: Boala a fost semnalată și descrisă pentru prima dată de E. F. Smith, pe prunul japonez (Prunus japonica Thurub) în anul 1902 în statul Michigan, SUA; apoi s-a răspândit mult în toate țările cultivatoare de prun.
Descriere În România, este răspândită în toate zonele pomicole, constatându-se și pe alte specii de sâmburoase.
Din cauza atacului s-au înregistrat pagube importante în livezile de prun, prin defolieri puternice și căderea în masă a fructelor la soiurile de prun sensibile la atacul acestei bacterii.
Simptome: Boala se manifestă pe frunze, fructe, lăstari tineri, pe ramuri și tulpini. Pe frunze încă din luna mai, apar pete mici de 0,5 - 2mm în diametru, circulare sau unghiulare, cu aspect apos, translucid, de culoare verde, ceva mai închisă decât a țesutului sănătos. La început petele apar în jurul stomatelor sau sunt limitate la țesuturile dintre nervuri. Caracteristic, este faptul că ele sunt înconjurate de o zonă cu aspect sticlos și transparent. De cele mai multe ori sunt acoperite cu un exsudat abundent, gălbui.
Cu timpul, țesuturile din dreptul petelor se necrozează, se usucă se desprind și cad, iar frunzele rămân ciuruite. La un atac puternic, petele se unesc, se extind, mai ales către marginea frunzei, care în cele din urmă apar zdrențuite. Când apar pete și pe pețiolul frunzelor, se înregistrează o cădere în masă a acestora. Pe fructe, apar la început pete mici, de culoare brună, apoi negricioasă, circulare cu aspect apos, care se măresc în dimensiune, odată cu fructul.
Ele sunt cufundate în pulpa fructului și prezintă la suprafață un exsudat gălbui foarte bogat în bacterii. Uneori, petele de pe fructele necoapte apar înconjurate de un inel verde-închis. In dreptul acestor pete, țesuturile fructului reacționează prin secreție de clei și prin formarea la limita dintre țesutul sănătos și cel bolnav, a unui strat de suber separator. Cu timpul, petele se necrozează, plesnesc, formând crăpături mai mult sau mai puțin adânci.
Agentul patogen: Boala este produsă de bacteria X. campestris pv. pruni (Smith) Dye, sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson, sin. Pseudomonas pruni E. F. Smith; Bacterium pruni E. F. Smith; Bacillus pruni (E.F.Smith ) Holland.
Celulele bacteriene au formă de bastonașe, mici, Gram-negative, cu un flagel polar; pe agar, coloniile sunt circulare, convexe, netede, strălucitoare, galben - deschis.
Pătrunderea bacteriei se realizează prin stomate, lenticele sau diferite răni, cicatrici pețiolare și înțepături produse de insecte.
Bacteria infectează natural prunul, piersicul, caisul, cireșul, corcodușul și migdalul.
Combatere Combatere: Se recomandă stropiri cu produse cuprice prefloral, urmate de 1 - 2 tratamente la interval de 10-15 zile în funcție de condițiile climatice, cu fungicide de contact; de asemenea trebuie aplicat un tratament chimic după căderea frunzelor cu un produs cupric .











HOME | DESPRE NOI | CERCETARE | DEZVOLTARE | VANZARI | SERVICII | CONTACT | HARTĂ SITE
HOME CONTACT HARTA SITE