Denumire științifică |
Mycosphaerella sentina |
|
Septoriose du poirier; Ashy leaf spot, Leaf fleck of pear; Weissfleckenkrankheit der Birne; Septorioz gruși | Raspindire |
Răspândire: Boala a fost descrisă pentru prima dată în 1850 în Franța de către Desmazieres. | Descriere |
În țara noastră, se găsește frecvent în plantațiile de păr, în zonele cu climă umedă, îndeosebi în anii ploioși, când atacul de Mycosphaerella sentina (Fuck.) Schröet. poate provoca pagube economice.
Simptome: Atacul se manifestă frecvent pe frunze, mai rar pe fructe. Către sfârșitul primăverii, pe frunze apar pete brune, circulare, neregulate de 1-4 mm diametru, petele devin cenușii - albicioase, înconjurate de o margine de culoare brun - roșcată; la soiurile sensibile ajung la 80 pete/frunză, dispuse în spațiile dintre nervuri. Pe partea superioară a frunzelor, în dreptul petelor apar puncte mici, negricioase, care reprezintă picnidiile ciupercii.
Pe fructe pot apare pete superficiale, identice cu cele de pe frunze, dar de dimensiuni mai mari.
Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Mycosphaerella sentina (Fuck.) Schröet. În momentul fructificării, ciuperca formează picnidii de culoare brun - negricioasă, ușor cufundate în substrat, globuloase sau ovoide, prevăzute cu un ostiol larg la partea superioară.
Pe vreme ploioasă sunt puși în libertate picnosporii, ușor curbați, filamentoși, incolori, mai subțiri la extremități, cu 2-3 pereți transversali.
Forma perfectă - periteciile apar pe frunzele atacate în primăvara următoare, sunt globuloase, cu numeroase asce, măciucate, cu 8 ascospori hialini, elipsoidali, bicelulari așezați pe două rânduri.
La sfârșitul primăverii, ascosporii, ajunși la maturitate, sunt eliberați din asce producând primele infecții, când temperatura este de 10-12 o C și umiditatea atmosferică mare. | Combatere |
Combatere: Prin măsurile agrotehnice și chimice aplicate într-o livadă de păr pentru prevenirea și combaterea atacului de Venturia pirina, se previn și infecțiile de Mycosphaerella sentina. |
|