boli și dăunători

Boli și dăunători
Bolile păruluiînapoi
Rapănul părului
Denumire științifică Venturia pirina
Tavelure du poirier; Pear scab; Black spot; Birnenschorf, Grind; Parsa gruși.
Raspindire Răspândire: Se găsește răspândită în toate zonele de cultură ale părului, unde sunt condiții climatice favorabile. În țara noastră este frecventă în toate plantațiile de păr; a fost studiată pentru prima dată de Prillieux în 1879.
Biologie Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Venturia pirina (Aderh.). (sin Endostigme pirina (Aderh.)).
Parazitul iernează sub formă de: miceliu stromatic în lăstarii atacați; peritecii (forma sexuată); conidii de vară rămase pe ramuri sau pe frunzele din pom (forma asexuată de înmulțire a ciupercii).
Venturia pirina are două faze: parazitară și saprofitică.
Se deosebește de Venturia inaequalis prin aceea că periteciile sunt prevăzute cu un por de deschidere (ostiol), în general fără peri (țepi) sau cu puțini țepi sub formă rudimentară. Într-o peritecie s-au găsit 80-260 asce, frecvent 140-150, fiecare conținând câte 8 ascospori măslinii, cu două celule inegale.
În țara noastră maturarea ascosporilor începe încă din ianuarie și crește vertiginos în prima decadă a lunii martie. Golirea periteciilor începe în prima decadă a lunii aprilie. Golirea maximă a periteciilor, precum și proiectarea ultimilor ascospori, indiferent de evoluție, se realizează cam în același timp la toate soiurile de păr.
Primele pete de rapăn pe frunze apar frecvent în timpul înfloritului sau la începutul scuturării petalelor.
Pe fiecare denticul al conidioforului se formează o conidie piriformă, unicelulară, mai târziu bicelulară, măslinie - brunie; numărul conidiilor care se formează pe un conidiofor este în funcție de condițiile climatice, putând ajunge în condiții foarte favorabile la 20 de conidii. O conidie poate emite lateral, în apropierea bazei sau pe la vârf 1-3 filamente germinative, dar numai unul ajunge în cele din urmă să formeze un apresoriu, care se fixează și perforează cuticula.
Descriere Simptome: Ciuperca atacă frunzele, pedunculii florali, sepalele, fructele și lăstarii. Pe organele afectate apar pete măslinii - catifelate, care în condiții de umiditate ridicată (peste 90%), cresc, se contopesc, putând acoperi porțiuni mari din suprafața acestora.
Atacul pe lăstari se constată în perioada când aceștia sunt în stadiul erbaceu, de la începutul lunii mai, până în septembrie, sub forma unor pete măslinii. În scurt timp stratul de suber din dreptul petelor se ridică, formându-se vezicule mici, care crapă în partea superioară, dând astfel lăstarilor un aspect caracteristic, răpănos. Lăstarii puternic atacați se usucă începând de la vârf. Pe fructele tinere apar ca și pe frunze pete măslinii - negricioase, care în condiții de umiditate atmosferică ridicată se extind, confluează, acoperind o mare parte din suprafața fructelor. În dreptul petelor de pe organele atacate, pe strome reduse, se diferențiază conidioforii și conidiile ciupercii.
Combatere Combatere: Pentru prevenirea atacului de rapăn sunt necesare o serie de măsuri agrotehnice (arături de toamnă, tăierea lăstarilor cu atac, etc.) și tratamente chimice la avertizare (în funcție de biologia ciupercii, fenologia soiurilor existente în cultură, sensibilitatea acestora, rezerva agentului patogen, remanența produselor, precum și în funcție de condițiile de mediu).
Numărul tratamentelor chimice oscilează între 4-8 din care 2-3 înainte de înflorit (în funcție de precipitațiile căzute)și de sensibilitatea soiului.











HOME | DESPRE NOI | CERCETARE | DEZVOLTARE | VANZARI | SERVICII | CONTACT | HARTĂ SITE
HOME CONTACT HARTA SITE