Denumire științifică |
Psylla mali |
Raspindire |
Răspândire: Este întâlnit în toată zona temperată, iar la noi în țară frecvent în plantațiile din Muntenia și Transilvania. | Daune |
Daune: În unii ani poate determina pagube mari; în urma înțepăturilor provocate de larve și adulți, lăstarii se răsucesc, frunzele se deformează, rămân mici și capătă un aspect clorotic, iar butonii florali avortează, se usucă și rămân atârnați pe pom. În urma atacului de Psylla, datorită excrementelor dulci ale insectei, se instalează diferite ciuperci saprofite (ex. Capnodium salicinum). | Biologie |
Biologie: Are o singură generație pe an și iernează în stadiu de ou pe scoarța pomilor; larvele apar în martie-aprilie fixându-se pe mugurii vegetativi și floriferi, apoi pe frunzele tinere și fructele de măr, rareori pe scoruș, păr, etc. Adulții apar eșalonat în lunile mai-iunie; la început se hrănesc pe măr, apoi trec pe alte plante lemnoase și ierboase; în august se reîntorc pe măr, se împerechează și depun ouăle. | Descriere |
Descriere: Adultul are toracele verde - închis până la brun-gălbui, iar abdomenul galben. Aripile sunt gălbui cu pterostigma verde spre bază. Capul este lățit, cu lobii frontali dezvoltați, conici. Oul este oval, alungit, galben-portocaliu, pedunculat. Larva are corpul turtit, de culoare galbenă, cu pete brun-negricioase pe partea dorsală a abdomenului; ochii sunt roșii, iar extremitatea abdomenului este acoperită cu o secreție ceroasă filamentoasă. | Combatere |
Combatere: Prin aplicarea complexului de protecția plantelor corespunzătoare speciei cultivate (măr, păr, etc.) se previne și se combate concomitent și atacul de Psylla mali. |
|