Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa, Bucuresti

Parte componentă a structurii organizaţionale a cercetării agricole româneşti, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa - Bucuresti este instituţie publică cu finanţare extrabugetară şi personalitate juridică care îşi desfaşoară activitatea în baza Legii nr. 290/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.180/2002 privind aprobarea Statutului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Siseşti"

Staţiunea funcţionează în subordinea Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti" - forul ştiinţific naţional în domeniul agriculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, silviculturii şi protecţiei mediului - şi în directa coordonare a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeş.

Conducerea SCDP Băneasa este asigurată de Consiliul de Administraţie împreună cu Comitetul de direcţie. Activitatea ştiinţifică este girată de Consiliul Ştiinţific care înglobează cercetătorii curenţi ai SCDP Băneasa.

Staţiunea desfăşoară o gamă largă de activităţi, de la cele de cercetare şi dezvoltare la activităţi comerciale, prestări de servicii şi consultanţă.

Sediul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa este în Bucureşti, Bd. Ion Ionescu de la Brad, nr. 4, sector 1, într-o clădire istorică, fostă reşedinţă a Mareşalului Ion Antonescu şi sediul Consiliului de Miniştri în timpul Primului Război Mondial.

Clădirea face parte din patrimoniul architectural al României, personalitatea sa integrându-se armonios cu specificul Staţiunii.

Acest edificiu a adăpostit oameni de mare valoare pentru cultura şi viaţa românească ca: Nae Ionescu, cunoscut istoric si filosof român, Mareşalul Ion Antonescu, comandantul Forţelor Armate Române în timpul celui de-al doilea Război Mondial, şi istoricul Mircea Vulcănescu. Acestea sunt numai câteva nume care susţin valoarea şi suportul istoric al clădirii.

Nae Ionescu este părintele spiritual al construcţiei, sub viziunea căruia acest monument a fost proiectat şi construit de arhitectul C. M. Cantacuzino în 1938.

Edificiul aparţine acum Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa care a renovat clădirea şi a încercat să o aducă la strălucirea de altădată, fiind în simbioză totală cu trecutul istoric al acestui monument.

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, conservă în colecţiile naţionale tezaurul genetic pentru speciile cais, piersic şi nectarin, cantonate în zona de sud a României, tezaur concretizat în peste 655 fenotipuri de cais şi 950 fenotipuri de piersic şi nectarin.

Grefată pe un nucleu provenit din primul Institut de Cercetări Hortiviticole din România, care a activat pe aceste locuri între anii 1957 - 1967, Staţiunea Băneasa a împlinit în anul 2004 frumoasa vârstă de 26 de ani.

În toţi aceşti ani, cercetătorii staţiunii, inginerii, tehnicienii, muncitorii, şi-au adus contribuţia prin crearea de soiuri noi de cais (Dacia, Olimp, Roşii de Băneasa, Excelsior, Favorit, Comandor, Rareş, Carmela, Viorica, Valeria, Nicuşor, Adina), piersic (Splendid, Flacăra, Superba de Toamnă, Triumf, Congres, Victoria, Alexia, Amalia, Antonia, Eugen, Dida) nectarin (Tina, Mihaela), prun, vişin (Nana), tehnologii pentru cultivarea pomilor în sistem intensiv şi gospodăresc, a căpşunilor şi arbuştilor fructiferi şi ornamentali, precum şi pentru producerea de material săditor pomicol şi ornamental.